Portretul tinerilor romani: intra zilnic pe internet, tin cu Steaua si jumatate ar pleca in strainatate pentru a castiga mai bine
Aproape 80 la suta dintre tinerii romani intra zilnic pe internet si mai mult de jumatate dintre ei au branduri favorite de ingrijire personale, carora le sunt fideli, rezulta din raportul de cercetare “Tanarul in Romania”, care a vizat populatia adolescenta de 14 – 21 ani din mediul urban. Potrivit raspunsurilor acestora, jumatate ar pleca din tara pentru a castiga mai bine, iar cele mai iubite echipe de fotbal sunt Steaua, la nivel national, si FC Barcelorna, din strainatate.
Tudor Gheorghe – rapsod si lautar
Luni, 5 martie 2012, de la ora 19:00, maestrul Tudor Gheorghe îşi va încânta ascultătorii cu un nou spectacol la Sala Palatului din Bucureşti, “De la rapsozi la lăutari“.
Tudor Gheorghe este recunoscut pentru spectacolele de muzică şi poezie pe care ni le oferă de 43 de ani. Se pare că cele mai multe reprezentaţii ale artistului au o anumită temă.
În 2006 prezenta “Calvarul unei inime pribegi”, spectacol ce conţinea cântece din anii 1930, iar în 2008 dedica un întreg concert (“La margine de imperii”) pentru singura regiune din ţară care a fost sub mai multe imperii. De asemenea, la sfârşitul anului 2011 cântăreţul nu a stat “Degeaba… ?!” şi a oferit fanilor o creaţie originală, în stilul rock-simfonic.
ANTI ACTA. România amână ratificarea ACTA până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie
România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Până acum Austria, Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia şi România au cerut suspendarea ACTA.
Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
“Intenţionăm să cerem opinia celei mai înalte instanţe din Europa dacă ACTA este într-un fel sau altul incompatibilă cu drepturi şi libertăţi fundamentale în UE, precum libertatea de expresie, informaţie sau protecţia datelor”, a declarat comisarul european pentru Comerţ Karel De Gucht.
Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente, conţinut video şi audio şi piese auto la pirateria pe internet.
ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet. Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.
Transnistria doreşte adoptarea rublei ruseşti
Regiunea Transnistria ar putea adopta rubla rusească drept a doua monedă oficială, a declarat liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc. Cererea Transnistriei de a fi acceptată în Uniunea Vamală ca observator nu a primit niciun răspuns.
Liderul transnistrean a spus că adoptarea rublei s-ar putea face în scurt timp.
“Introducerea rublei ruseşti nu va însemna că regiunea renunţă la moneda sa, rubla transnistreană”, a subliniat Şevciuc.
Transnistria, care se bazează pe susţinerea economică a Rusiei, şi-a exprimat prima dată intenţia de a adopta rubla rusească în 2006.
Casa Regală, despre decizia în cazul Prinţului Paul: Nu creează drept dinastic
Casa Regală declară că decizia ICCJ privind cererea de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic şi nu stabileşte apartenenţa acestuia la Familia Regală, lucru valabil şi pentru descendenţii săi.
Biroul de presă al Regelui Mihai a transmis, marţi, un comunicat referitor la decizia pronunţată marţi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia civilă, referitoare la cererea adresată Curţii de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea.
“Această decizie nu creează niciun drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia. În poziţia sa de Şef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunţa asupra chestiunilor dinastice”, declară Casa Regală, conform Mediafax.
În comunicat se arată că, potrivit prevederilor “Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României”, membrii Familiei Regale sunt: Regele Mihai I al României, Regina Ana a României, Principesa Moştenitoare Margareta a României, Principele Radu al României, Principesa Elena a României, Principesa Irina a României, Principesa Sofia a României, Principesa Maria a României, Principele Nicolae al României.
“Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, şi nici foştii Şefi ai Familiei Regale a României – Regele Ferdinand I şi Regele Carol al II-lea – nu au recunoscut sau acordat vreodată vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendenţilor săi. Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţă Regală rămâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale arătaţi mai sus”, se mai arată în comunicat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză prinţului Paul de România, respingând recursul Regelui Mihai I faţă de la recunoaşterea unor hotărâri străine pe teritoriul României cu privire la admiterea dreptului de filiaţie al lui Carol Mircea, tatăl prinţului Paul.
ACTA: Peste 130.000 de români au anunţat că vor protesta sâmbătă împotriva tratatului
Sâmbătă, 11 februarie, sute de oraşe din Europa vor protesta împotriva semnării ACTA, Acordul Comercial pentru Combaterea Contrafacerii, iar România nu face excepţie. Cu toate că îşi propune să lupte împotriva contrabandei cu produse contrafăcute şi a pirateriei digitale,tratatul ACTA lasă loc unor abuzuri ale autorităţilor şi corporaţiilor.
Pe o pagină de Facebook intitulată “Bucureştiul spune NU – ACTA! Invită-ţi prietenii!“, peste 35.000 de bucureşteni au anunţat că vor protesta, sâmbătă, împotriva controversatului tratat de contrafacere. Manifestaţia va avea loc în Piaţa Universităţii, între 17:00 şi 22:00, şi face parte dintr-un “eveniment global ce dorește oprirea aplicării tratatului ACTA, tratat ce reprezintă un pachet de legi menite să afecteze extrem de grav dreptul la intimitate și exprimare liberă”, după cum se menţionează pe Facebook.
Proteste similare vor fi organizate şi în restul ţării. În Alba Iulia peste 800 de oameni au anunţat pe Facebook că vor protesta, în Arad peste 2.000, în Bacău peste 2.800, în Braşov peste 4.000, în Cluj Napoca peste 25.000, în Craiova peste 1.000, în Focşani peste 300, în Galaţi peste 300, în Iaşi peste 9.000, în Oradea peste 3.000, în Piteşti peste 1.000, în Râmnicu Vâlcea peste 2.000, în Sibiu peste 2.000, în Timişoara peste 10.000. De asemenea, în multe alte oraşe din România s-au anunţat proteste faţă de ACTA.
În total, aproximativ 130.000 de persoane au anunţat pe Facebook că vor protesta sâmbătă împotriva controversatului tratat anti-contrafacere.
De ce protestează românii
Cu toate că mai multe state UE, printre care şi România, l-au semnat în luna ianuarie, tratatul ACTA va intra în vigoare abia după ratificarea în Parlamentul European (eveniment programat pentru luna iunie). Oamenii din toată Europa se opun ratificării tratatului şi vor protesta sâmbătă în acest sens.
Sute de suporteri ai echipelor de fotbal au protestat la Sibiu
Protestul suporterilor se mută sâmbătă la Sibiu. Sute de tineri s-au strâns în Piaţa Mare din Sibiu pentru a participa la un marş antiguvernamental, pentru care şi jandarmii au luat măsuri speciale de securitate.
În jur de 600 de suporteri ai echipelor de fotbal din ţară au protestat sâmbătă la Sibiu. Alegerea organizării acestui marş antiguvernamental la Sibiu a fost făcută pentru că, spun organizatorii, s-au arătat interesaţi să participe mai mulţi suporteri din ţară încă de la începutul protestelor din Bucureşti, din Piaţa Universităţii.
Deşi erau aşteptaţi în jur de 2.000 de suporteri, în centrul Sibiului s-au strâns doar în jur de 600 de persoane, fani din oraş, dar şi din Hunedoara, Cluj şi Bucureşti. La protest îşi anunţaseră prezenţa şi membrii de galerii din Timişoara şi Arad, care au rămas însă înzăpeziţi în drum spre Sibiu.
După ce au scandat câteva zeci de minute în Piaţa Mare, microbiştii au pornit în marş către Stadionul Municipal. Pe drum, ei s-au oprit şi în faţa sediului PDL, unde au scandat “Pleacă Traiane, pleacă”.
În timpul marşului, fanii au cântat în continuu “România e ţara mea şi nu vreau să plec din ea!”. Pe traseu, suporterii au aprins şi câteva torţe, însă le-au stins după câteva minute.
Ajunşi la Stadionul Municipal, suporterii au scandat împotriva Legii 4, despre care spun că “le-a furat libertatatea”.
Protestul suporterilor, unul pentru care au obţinut autorizaţie, a fost, potrivit organizatorilor, unul împotriva măsurilor de austeritate, împotriva problemelor din sistemului sanitar, cel al educaţiei, dar şi împotriva legii care prevede combaterea violenţei la competiţiile sportive.
Sibiu. MANIFESTUL ultraşilor: Pentru unii Oameni, cuvintele nu sunt clișee
“De ce?”, vor întreba unii cârcotași. Simplu, pentru că nu o avem.
Avem multe, dar aproape doar cu numele. Avem legi, drepturi, libertate, democrație.
Drepturile și libertățile noastre apar în Constituție (și normele constituționale, ierarhic, ar trebui să fie peste alte norme juridice) ca o singură categorie juridică, numită drept fundamental: dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, dreptul la ocrotirea sănătății, la apărare, la informații, la învățătământ, libertatea individuală, libertatea de conștiință, de circulație, de exprimare, libertatea întrunirilor…
Unde e protecția și sprijinul statului în realizarea pretențiilor legitime? Oferă statul un cadru cu adevărat democratic? Unde e principiul separării puterilor în stat? Avem cu adevărat pluralism politic? Sau monopolul unor haite de hiene?
În statul de drept, izvorul puterii politice trebuie să fie voința suverană a poporului.
Suntem oameni și cetățeni, deci oameni ai cetății. La fel cum alții sunt citizens sau citoyens. Doar că cetățile noastre sunt conduse de niște pârcălabi fără lege. Ei își spun politicieni (și culmea, tot de la polis=cetate!). Ei pretind că ne reprezintă, că respectă un contract social în care puterea noastra e transferată lor, legitim, în schimbul unei bune orânduieli, în interesul nostru, al tuturor.
Le ştim bine zâmbetele de bunicuțe și șuvițele rebele de jucători. Și totuși, odată la câțiva ani, îsi pun aceleași figuri false pe toate gardurile și dau munți de bani pe campanii electorale. Ca apoi să dea și munții pe bani. Ca la Roşia Montană, trădarea de țară în aur se măsoară.
Nu pot justifica banii, nu au nici transparență și nu vor să facă nici legi electorale pentru toți.
Si se jură…că nu fură. Nici alegeri, nici bani publici, nici șansa la viață. Se jură că nu știu ce înseamnă nepotism și clientelism politic.
Ei uită că sentința publică rămâne peste timp. Ei uită că poporul Român îi legitimează cu adevărat pe cei ce apără legea și dreptatea cu adevărat (Domnul Tudor sau Crăișorul Munților). Am fost sfătuit să nu mai scriu Român cu majusculă, ca și cum aș depăși niște bariere. Eu, totuși, la ora de Limba Română, am învățat ce înseamnă și respectul. Am învățat că și dacă nu-ți place de jucătorul ajuns în vârf, trebuie să respecti Președinția. Cum și ea ar trebui să acorde respect tuturor, nu doar unei camarile sau unor votanți direcți.
Noi îl vom avea în veșnicii pe Eminescu, pe care stânga și dreapta tot nu știu cum să-l revendice. Hai să-l scoatem pe Eminescu din dulapul lui Patapievici, hai să facem dubele transparente, să se vada cultura, hai să scoatem speranța din cutia Pandorei!
Oricum ne-ar cataloga, nu ne afectează. Habar nu au de conceptele cu care operează. Sunt traseiști politic atât în țară cât și in afară, migrând cu nonșalanță prin familiile politice europene. Își fac partide direct în interiorul Parlamentului, fixând în același timp taxe și cote astronomice pentru oricine ar vrea să aducă un suflu nou.
Sunt atât de confuzi încât unde trebuie să facă politică și politici, ei nu fac. Și fac politică unde nu trebuie – în justiție, în școli, în sindicate, în presa “liberă”.
Da, suntem un sat de furnici din mușuroiul european și mondial. Dar suntem furnici manipulate de niște trântori. Care în numele Credinței, jură fals pe Biblii și construiesc catedrale ale neamului fariseu, în loc să restaureze bisericile abandonate ale Olteniei. Care, în numele Educației, dau milioane de euro și hectare de pădure pentru un nou liceu francez, în timp ce sute de mii de copii analfabeți se pregătesc să semneze cu X la urna de vot.
Ne consideră atât de limitați și naivi, încât ne promit cu nerușinare marea și sarea. Vorba vine, că oricum marea și petrolul sunt promise altora. Dar noi știm să căutam sinceritatea, și de aceea mai degrabă vom crede în urarea sinceră, din muzica populară, “Românie, sa trăiești!” decât în lingușitorul și populistul “Să trăiți bine!”.
Vrem transparență și discurs public în cetate, nu îndoctrinare prin publicitate!
Eu sunt suporter. De ce? Pentru ca încă “suport” România și nu am uitat s-o încurajez.
Pentru toți Mizerabilii mei,
Ion Valion
Romii sunt cu o treime mai mulţi decât în 2002, maghiarii mai puţini – RECENSĂMÂNT
Populaţia romă din România care şi-a declarat etnia a crescut cu o treime faţă de recensământul din 2002, ajungând de la 2,4% la 3,2% până în 2011. Pe de altă parte, maghiarii au scăzut uşor, de la 6,6% în 2002, la 6,5% în 2011.
Rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 arată că populaţia maghiară care şi-a declarat etnia este de 1.238.000 persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării. La recensământul din 2002, maghiarii erau mai mulţi cu aproximativ 200.000, adică 6,6%.
Numărul celor care s-au declarat romi în 2011 a fost de 619.000 persoane, reprezentând 3,2% din populaţie. Comparativ, la recensământul din 2002, romii care şi-au declarat etnia erau doar 535.140, adică 2,46%. De menţionat că, în 2002, întreaga populaţie stabilă a României era de 21.680. 974, în timp ce în 2011, numărul a scăzut la 19.043.000.
Conform recensământului din 2011, între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20.000, se află ucrainenii (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.
Rezultate Recensământ: România mai are doar 19 milioane de locuitori
Populaţia stabilă a României se ridică la 19.042.936 persoane, potrivit datelor preliminare ale recensământului, transmise de Institutul Naţional de Statistică. Vezi structura etnică a populaţiei şi câţi români au plecat din ţară.
Din totalul de 19.043.000 persoane, cât este populaţia stabilă a României, 8,8% se regăsesc înMunicipiul Bucureşti - 1.678.000 persoane.
Populaţia pe judeţe
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iaşi (cu 723.600),Cluj (cu 659.400), Timiş (cu 649.800), Constanţa (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava(cu 614.000).
Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274.300) şiBistriţa-Năsăud (277.900).
Numărul de gospodării este de 7,1 milioane, iar numărul de locuinţe se ridică la 8,5 milioane.
În acest moment, statul lucrează statistic pe o populaţie de 21,3 milioane de români, cifră neajustată cu soldul migraţiei externe.
Structura etnică a României: 88,6% români, 6,5% maghiari, 3,2% romi
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16,87 mil. persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1,24 mil. persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.00 persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51.700 persoane), germani (36.900 ), turci (28.200), ruşi – lipoveni (23.900) şi tătari (20.500 persoane).
Numărul maghiarilor din România a scăzut cu 194.061 faţă de 2002 (de la 1,43 milioane), în timp ce cel al romilor a crescut cu 83.867 (de la 535 de mii), în acelaşi interval. Populaţia de etnie română a scăzut cu 2.529.781 de persoane din 2002 (de la 19,4 milioane).
Înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.
Judeţele în care maghiarii sunt majoritari
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%),Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor(6,1%).
Ce s-a întâmplat în Bucureşti
În Municipiul Bucureşti sunt cu 248.349 mai puţine persoane decât în 2002. Pe etnii, faţă de anul 2002, sunt cu 247.568 mai puţini români, cu 5.928 mai puţini romi şi cu 2.371 mai puţini maghiari.
910.000 de oameni au plecat din România
Datele referitoare la populaţia stabilă nu iau în calcul cetăţenii cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. Potrivit datelor preliminare, în această situaţie se află 910.264 de persoane.
Un milion de oameni nu au fost recenzaţi
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.
Unde locuiesc cei mai mulţi nemţi: Timiş, Satu-Mare, Sibiu
În judeţul Timiş locuiesc cei mai mulţi germani din România, adică 8.497. Urmează Satu-Mare, cu 4.986 de nemţi, şi Sibiu cu 4.117 de germani. Judeţul Braşov urmează în top, cu 3.313 nemţi şiCaraş-Severin, cu 3.070 de nemţi. În judeţul Arad, 2.956 de persoane s-au declarat de etnie germană, iar în Mureş - 1.471.
În Maramureş locuiesc 1.243 de nemţi, în timp ce în Capitală sunt 1.110 germani, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei din 2011. Hunedoara urmează în clasament, cu 991 de nemţi. Cifrele antemenţionate se referă la populaţia stabilă de etnie germană care locuieşte în România.
